Regionalizarea țării este din nou principala temă pe ordinea de zi. Toată lumea are o concepție proprie cu privire la modul în care trebuie realizată această reorganizare. În intervențiile politice ne întâlnim cel mai des cu argumentul, că nici structura regională actuală nu favorizează absorbția fondurilor alocate prin programele de finanţare ale Uniunii Europene. Fortificarea structurii actuale conduce la creșterea disparităţilor dintre diferite zone. Aderarea la Uniunea Europeană presupune ca România să elaboreze propria politică regională. În consecinţă au fost elaborate politici regionale şi au fost înfiinţate regiuni de dezvoltare, s-au realizat planuri și programe regionale de dezvoltare. Uniunea Europeană, prin coeziunea teritorială, nu înțelege includerea într-o singură regiune a teritoriilor cu diferite niveluri de dezvoltare, mai ales nu în cazuri în care diferențele teritoriale la nivel regional nu sunt atât de evidente. Putem doar presupune, nu și demonstra, că la distribuirea resurselor pentru dezvoltarea regională au fost avute în vedere și indicatorii de dezvoltare ale regiunilor.
Se poate auzi destul de des că județele mai slab dezvoltate sunt în dezavantaj la accesarea și utilizarea fondurilor față de județele mai dezvoltate. Am dori să prezentăm și niște date legate de Programul Operațional Regional. Chiar dacă analizele noastre nu prezintă o imagine completă (în acest sens am mai avea nevoie de datele luate din toate fondurile structurale), acestea ne indică multe lucruri. Ca răspuns la întrebarea: de ce baza calculelor o reprezintă doar datele POR, avem un răspuns metodologic: bazele de date ale proiectelor finanțate din fonduri UE sunt neaccesibile și nu există un sistem transparent de centralizare al datelor la nivelul ministerelor. Totodată fondurile de POR au ca obiectiv principal reducerea disparităţilor teritoriale, din acest motiv reprezintă baza analizei noastre.[1] În perioada 2007–2013 fondurile destinate dezvoltării regionale s-au împărțit în felul următor:
[1]Analiza noastră se bazează pe situația la sfârșitul anului 2012. Deci concluziile noastre pot fi interpretate din acest punct de vedere. Analiza noastră nu este completă, pentru că și la ora actuală mai multe măsuri și axe prioritare au programe de finanțare deschise.
Conform datelor ADR consiliile locale, județene, respectiv firmele și organizațiile non-guvernamentale din Regiunea Centru, au avut la dispoziție 483,62 milioane de euro. Până la data de 1 august 2012, la ADR Centru au fost depuse 1142 de proiecte. Valoarea fondurilor solicitate era de două ori și jumătate mai mare decât valoarea fondurilor disponibile. Rata de absorbție calculată în baza valorii proiectelor este de 164%. Momentan sunt încă fază de evaluare 214 de proiecte, iar 49% dintre proiectele de finanțare au fost respinse. Dacă am lua în calcul numai proiectele aprobate, Regiunea de Sud ar fi pe primul loc cu 46,77%, iar Regiunea de Centru ar fi chiar pe ultimul loc.
Fig. nr. 2: Valoarea fondurilor alocate și contractate în Regiunea Centru, în lei (30.11.2012)
Sursă: calcule proprii bazate pe datele ADR
Județele în concurs
Punând deoparte proiectele influențate de factorul politic (de exemplu: dezvoltarea orașelor Brașov, Târgu-Mureș, Sibiu, sau modernizarea spitalului din Sfântu Gheorghe) putem observa următoarele lucruri interesante:
- La data prezentei analize, valoarea proiectelor contractate depășește cu o treime valoare fondurilor alocate (absorbție de 132%). În urma implementării proiectelor, şi ca urmare a procedurilor de achiziție publică, această rată va scade, teoretic, este posibil că rămână economii la buget.
- Județele Brașov și Alba au contractat peste de 40% din fondurile disponibile, ceea ce înseamnă în jur 225 milioane de euro la cursul de schimb de 1 euro = 4,5 lei.
- În privinţa fondurilor contractate, Județul Alba este câștigătorul absolut al regiuni.
Fig. 3.: Valoarea proiectelor contractate în euro (1 EUR=4,5 RON)
Performanța remarcabilă a județului Alba devine univocă, deoarece fondurile contractate pe cap de locuitor este de 1534 lei, în timp ce în județul Mureș este de numai 840 lei. Celelalte două județe din Secuime au rezultate destul de bune, Covasna este pe locul doi, iar județul Harghita pe locul trei (cu 1082 lei).
Graficul de mai jos prezintă că județul Alba a reușit să contracteze proiecte peste proporția populației, același lucru este valabilă și pentru județul Covasna și Harghita, iar în cazul județul Brașov, Sibiu și Mureș acest indicator este mai mic.
Fig. 4. ilustrație: Proporția de fonduri contractate și proporția de locuitori în județele regiunii
Sursă: calcule proprii bazate pe datele ADR
În privinţa numărului de proiecte contractate, județul Brașov este pe locul întâi cu 108 proiecte, urmat de județul Mureș (70 de proiecte) și Harghita (62 de proiecte).
Fig. 5: Numărul proiectelor contractate în fiecare județ pe domenii majore de intervenţie
Sursă: calcule proprii bazate pe datele ADR
La nivel regional au fost 17,3 proiecte la o sută de mii de locuitori. Județele Covasna, Brașov și Harghita (20,3) au o performanță mai bună, iar Județul Alba înregistrează un rezultat în jurul mediei (18 proiecte). În privinţa indicatorului specific în județul Mureș și Sibiu s-au semnat cele mai puține contracte de finanțări (11,4). Valorile medii ale proiectelor nu sunt conclude, ele pot fi doar estimate. Astfel valoarea medie a proiectelor este cea mai ridicată în județele Sibiu și Alba, în jurul valorii de 2 milioane de euro, iar ceea mai scăzută valoare medie este în Brașov, dat fiind și numărul ridicat de programe, dar și datorită faptului că jumătate din proiectele au fost depuse de societăți comerciale, și a căror valoare era plafonată la 200 000 euro/proiect.
Pe ce domenii se pune accentul?
Analizând situația proiectelor contractate pe domeniile majore de intervenţie, putem observa că Alba-Iulia are un proiect mare de dezvoltare urbană integrată (valoarea proiectului este apropiată celor demarate de polul de creștere Brașov2 sau a celor din Târgu-Mureș). În general, proiectele pentru reabilitarea drumurilor județene au cea mai mare valoare la nivelul județelor, excepție fiind Brașov și Alba, unde proiectele de dezvoltară urbană au cea mai mare valoare. Județele Sibiu, Harghita și Mureș au profitat cel mai mult de această oportunitate, contractând peste două treime din fondurile alocate.
Pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate trei sferturi din suma totală au ajuns în județul Covasna, proiectul elaborate pentru reabilitarea spitalului județean de urgență (87,3 milioane de lei), care înseamnă 28% din fondurile POR contractate în județ, în timp ce județul Brașov nu a avut proiecte în acest domeniu de intervenţie. De altfel, datorită factorului politic menţionat mai sus, pe acest domeniu nici un alt județ nu ar fi obținut finanțare, doar pentru modernizarea ambulatoriilor de specialitate.
Proiectele depuse pentru dezvoltarea infrastructurii sociale nu sunt concentrate într-un anumit județ, aici lista regională este condusă de județele Mureș (23 milioane de lei) și Harghita (11 milioane de lei).
Pe domeniul 3.3 sunt implementate două proiecte comune în valoare de 63 milioane de lei. Sunt comune, în sensul că sunt implicate cele 6 județe, dar repartiția investiției (investiții ce vizează capacitatea de răspuns în situații de calamitate și urgență) nu este uniformă, majoritatea fondurilor au ajuns în județele Mureș, Sibiu și Brașov. În domeniul privind dezvoltarea infrastructuri de învățământ, nu se mai pot depune proiecte. Pe acest domeniu un sfert din valorile contractate au ajuns în județul Harghita (41,5 milioane lei).
Pe axa prioritară 4.1 și 4.2, deschisă pentru investiții productive (unde teoretic se mai acceptă proiecte), majoritatea fondurilor au fost contractate de Sibiu și Mureș. Județele Mureș și Covasna au contractat câte 3 proiecte, iar județul Alba nu a avut nici un proiect.
Pe domeniul major de intervenţie 4.3, destinată microîntreprinderilor, la data prezentei analize nivelul de absorbție era de 147%. Din regiune 187 de întreprinderi au avut proiecte câștigătoare, în valoare totală de 150,4 milioane lei. Cele mai multe proiecte sunt din județul Brașov (53 de firme), urmat de județul Mureș (40 de firme), Alba și Harghita (26 de firme). Județul Sibiu este pe ultimul loc din punctul de vedere a contractelor semnate, dar și din punctul de vedere al proiectelor depuse. Calculat pe totalul microîntreprinderilor active la nivel județean, cele mai multe fonduri au ajuns în județul Alba, mai mult de 1000 euro/microîntreprindere, în timp ce în județul Sibiu suma este de doar 300 euro.
Legat de valorificarea potențialului turistic, pe axa prioritară 5 găsim niște lucruri interesante. Până la sfârșitul anului 2012, doar Târgu-Mureș a aplicat cu proiect pentru valorificarea moștenirii culturale. Domeniul 5.2 era mai populară în rândul administrațiilor locale și județene (Harghita și Covasna cu 2, iar Mureș cu 4 proiecte). La proiectele pentru promovarea turismului, la nivel regional județul Harghita este pe locul doi, iar jumătatea proiectelor (14) au fost depuse de Consiliul Județean Harghita, din care 7 proiecte au avut fost evaluate pozitiv, în valoare de 6,2 milioane de lei.
Proiectele vizând suportul tehnic, care din motive lesne de înțeles, au avut ca zonă de aplicare Alba-Iulia, unde se află sediul ADR. Valoarea proiectelor din acest domeniu este de 34,5 milioane lei.
Fig. 6: Domeniile de aplicare ale fondurilor POR contractate pe județe (euro)
Sursă: calcule proprii bazate pe datele ADR
În baza datelor de mai sus se pot schiţa următoarele profile de județ (scala diagramei indică poziția din ierarhia regională)
- Județul Brașov: domeniul vizat de investiții productive. Cele mai multe fonduri au fost contractate pentru dezvoltarea întreprinderilor, dezvoltarea urbană și turistică.
- În județul Mureș: dezvoltarea economică era domeniul major. Aici fondurile contractate s-au axat pe dezvoltarea condițiilor și a infrastructurii de afaceri și turism.
Județul Sibiu: Accentul a fost pus pe dezvoltarea infrastructurii rutiere și de afaceri.
- Județul Alba: câștigătorul absolut.
- Județul Harghita: investiții sociale și reabilitarea drumurilor publice. Accentul se pune pe drumurile județene, la dezvoltarea integrată a două orașe și pe investițiile în infrastructura de învățământ.
- Județul Covasna: polul de sănătate. Dezvoltarea spitalului de urgență a fost domeniul primordial.
Din datele și calculele efectuate putem trage mai multe concluzii. Trebuie să observăm, că în Harghita și Covasna domeniul major o reprezintă investițiile sociale și infrastructura rutieră. Domeniile generatoare de valoare adăugată și de noi locuri de muncă se concentrează în județele Mureș, Sibiu și Brașov. Putem afirma, că fondurile merg acolo unde există atracție (banul la ban se trage), dar putem afirma fără echivoc că structura regională actuală nu facilitează coeziunea zonelor cu o economie mai puțin dezvoltată, iar diferențele teritoriale sunt evidente. Pornind din exemplul Regiunii Centru, putem afirma că politica de dezvoltare regională a României (dacă a existat așa ceva) a eșuat.