O scurtă prezentare a analizelor efectuate de IRES în decembrie 2011 şi septembrie 2012 –20.09.2012.
Istoricul cercetării: Organizaţia independentă, Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES) analizează de mai mulţi ani dezvoltarea proceselor sociale din România. Elaborează periodic analize legate de popularitatea puterilor politice şi nivelul general de încredere. Analizele care fac obiectul rezumatului nostru au fost realizate în decembrie 2011 şi septembrie 2012.
Metodologia de cercetare: Eşantion stratificat, sondaj telefonic aleatoriu. Populaţia de bază a fost populaţia ţării. Eşantionul a cuprins 1.312 adulţi. Marja de eroare este de +-2,8%, cu un nivel de fiabilitate de 95%.
Observaţiile noastre cu privire la cele mai importante rezultate ale cercetării:
• 80% din populaţie consideră în continuare că lucrurile merg într-o direcţie rea! Acest procent s-a îmbunătăţit nici printr-o schimbare de guvern, ponderea pesimiştilor a fost similară şi cu câţiva ani în urmă.
• Populaţia este mai interesată de evenimentele politice, faţă de anul trecut. Evenimentele politice din 2012, nivelul crescut al comunicaţiei mass-media, alegerile au ca efect ca oamenii să fie mai interesați de evenimentele politice (anterior 27%, iar în momentul de faţă numai 17% nu este interesat de politică).
• Oamenii se consideră mai bine informaţi, faţă de anul anterior, majoritatea informaţiilor politice sunt cunoscute prin intermediul posturilor de televiziune. Rolul televiziunii de sursă informaţională este în continuare ridicat (81%). Se dezvoltă în acest sens şi internetul, ca sursă de ştiri politice.
• Politicianul cel mai popular este Ponta (24%). Cu un an în urmă Antonescu a avut o pondere similară, însă popularitatea lui este în descreştere, şi Băsescu este mai popular decât cu un an în urmă (17%).
• Ponderea celor nedecişi este mai mare decât în 2011. Aproape 40% au votat mai multe partide în ultimii 20 de ani. Migrarea de la o putere politică la alta poate fi şi rezultatul migraţiei politice care a avut loc înainte de schimbarea guvernului. Dacă elita politică urmează această practică, să nu ne mirăm că atitudinea este similară şi în rândul alegătorilor. Este totodată un indicator bun al deziluzionării oamenilor faţă de partidele politice. Aproape o treime din cei intervievaţi ar fi dispus să voteze chiar şi un partid nou înfiinţat. Având în vedere proximitatea alegerilor din decembrie şi comunicaţiei politice intensive şi permanente, numărul celor indecişi este în continuare foarte ridicat. Comportamentul lor poate fi unul decisiv cu ocazia alegerilor din decembrie.
• Populaţia urmăreşte cu atenţie sporită rezultatele sondajelor de opinie. Acest lucru este important, deoarece într-un sondaj de opinie nu numai rezultatul, ci întregul proces are importanţă. Este unul dintre cele mai eficiente metode de comunicare şi de formare a opiniei publice.
• Se preconizează un număr mare de votanţi (84%) la alegerile parlamentare. În baza unor sondaje anterioare şi sondaje realizate asupra regiunilor din Transilvania locuite de maghiari, această pondere va fi mai scăzută, ceea ce poate avea efect negativ asupra rezultatelor obţinute de UDMR.
• Populaţia consideră că popularitatea PP-DD va creşte. Din ce în ce mai mulţi (aproximativ o treime din cei intervievaţi) consideră că acesta va deveni un factor în Parlament.
• Majoritatea celor intervievaţi preconizează un rol în coaliţie pentru PDL, şi îl consideră ca fiind candidatul favorit la funcţia de preşedinte din partea PDL pe M.R. Ungureanu. Se pune însă problema dacă are sens ca partidele să calculeze şansele de câştig în cadrul unei coaliţii centru-dreapta potenţial.
• Foarte mulţi au încredere în succesul USL. Se continuă luptele politice?62% din cei intervievaţi consideră că USL va câştiga alegerile, 24% că va câştiga PDL. 58% cred că USL va câştiga mai mult de jumătate din voturi, şi acelaşi număr de persoane consideră, că deşi USL va câştiga alegerile, preşedintele nu-la va desemna pe Ponta ca premier. Majoritatea celor intervievaţi consideră că USL va încerca în acest an o nouă suspendare a preşedintelui. Trei pătrimi consideră că luptele politice între USL şi preşedintele statului se vor continua. Paralel două treimi din persoanele intervievate se aşteaptă la o nouă decalare a aderării ţării la Spaţiul Schengen.
• Opinii pesimiste legate de nivelul de trai. Trei pătrime din populaţie consideră că vom avea un nivel de trai mai scăzut în toamna acestui an, faţă de primul trimestru al anului, mai mult de jumătate consideră că veniturile se vor scade. Toate acestea în ciuda faptului că, guvernul comunică permanent că condiţiile economice se îmbunătăţesc, se promite creşterea veniturilor reale etc.
Rezultatele cercetării pot fi consultate la link-ul următor: