Obiectivul analizei noastre este prezentarea situaţiei existente pe piaţa forţei de muncă în judeţul Harghita, din punctul de vedere al cererii pentru forţa de muncă calificată. Datele utilizate în analiză au la bază posturile vacante aflate în baza de date a Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita.
(Menţiune: în baza acestor date nu se pot trage concluzii complete cu privire la nevoile reale ale pieţei forţei de muncă din judeţ, însă această bază de date este singurul oficial pe care l-am avut la dispoziţie. Pe parcursul analizei am cuprins doar acele profesii în cazul cărora au existat minim 10 posturi vacante – din punctul de vedere al nivelului de şcolarizare).
Analiza a avut în vedere două aspecte:
- Repartizarea pe ramuri de specialitate a posturilor vacante
- Caracterul sezonal al posturilor vacante
1. Repartizarea pe ramuri de specialitate ale posturilor vacante
În perioada Ianuarie 2011 – Septembrie 2012 a existat un număr de 9020 posturi vacante, cuprinse în baza de date a Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita. Acestea pot fi grupate în următoarele categorii:
Construcţii |
1338 |
Industria de confecţii şi textile |
1227 |
Comerţ |
1208 |
Alte posturi care nu presupun calificare sau presupun calificare la locul de muncă |
870 |
Industria de prelucrare a lemnului |
816 |
Forţă de muncă necalificată |
717 |
Lucrători industriali |
676 |
Turism |
392 |
Funcţii care presupun studii superioare |
353 |
Transport |
287 |
Agricultură şi silvicultură |
234 |
Sănătate |
207 |
Contabili, funcţionari |
180 |
Activităţi de birou |
144 |
Industria alimentară |
89 |
Alte posturi care nu pot fi categorizate din punctul de vedere al calificării profesionale |
85 |
Educaţie |
74 |
Minerit |
55 |
Informatică |
48 |
Artizanat |
20 |
În cazul câtorva ramuri am analizat mai detaliat şi aspectele legate de specialităţile din cadrul ramurii respective pentru care au existat oferte de locuri de muncă.
În perioada analizată cele mai multe posturi vacante au existat în construcţii, din care jumătate (560 de posturi) au vizat angajarea de personal necalificat. În această ramură, distribuţia posturilor care presupun un nivel de calificare este următoarea:
Construcţii – posturi care presupun un nivel de calificare |
Total |
Ianuarie – Martie 2011 |
Aprilie – Septembrie 2011 |
Octombrie 2011 – Martie 2012 |
Aprilie – Septembrie 2012 |
Mecanic |
63 |
13 |
12 |
14 |
24 |
Zidar |
353 |
39 |
101 |
93 |
120 |
Zugrav |
43 |
5 |
9 |
15 |
14 |
Şef de echipă – construcţii |
4 |
1 |
2 |
1 |
0 |
Personal calificat – construcţii |
108 |
25 |
37 |
21 |
25 |
Pe locul doi din punctul de vedere al posturilor vacante este industria de textile şi confecţii. În această ramură, cererea pentru personalul calificat este mult mai ridicat, reprezintă 80% din numărul total de posturi vacante. Totodată din datele prelucrate nu se poate delimita numărul locurilor de muncă nou create şi numărul posturilor devenite vacante în urma fluctuaţiei forţei de muncă.
Industria de textile şi confecţii |
Total |
Ianuarie – Martie 2011 |
Aprilie – Septembrie 2011 |
Octombrie 2011 – Martie 2012 |
Aprilie – Septembrie 2012 |
Personal calificat – industria de confecţii |
961 |
83 |
155 |
110 |
613 |
Personal necalificat – industria de confecţii |
252 |
11 |
67 |
66 |
108 |
Din punctul de vedere al importanţei formării profesionale, faptul că există o cerere semnificativă pentru muncitori calificaţi atât în industria de prelucrare a lemnului, cât și pentru muncitori calificați în alte ramuri ale industriei (electricieni, lăcătuși) ar trebui să fie un indicator care ar trebui avut în vedere. Din punctul de vedere al caracterului posturilor vacante, se poate constata că angajarea se face în ambele ramuri pe posturi variate, astfel calitatea educației de bază este foarte importantă, iar pe de altă parte există un interes pentru personal specializat în cadrul unei ramuri, cum ar fi exemplu dulgher şi dulgher restaurator, acest lucru fiind identificat şi în cazul lăcătuşilor, existând posturi vacante atât pentru întreţinerea de echipamente simple cât şi pentru echipamente, maşini mai complexe.
Muncitori calificaţi |
Total |
Ianuarie – Martie 2011 |
Aprilie – Septembrie 2011 |
Octombrie 2011 – Martie 2012 |
Aprilie – Septembrie 2012 |
Lăcătuş mecanic |
225 |
46 |
91 |
29 |
59 |
Mecanic auto |
104 |
23 |
30 |
31 |
20 |
Electrician |
93 |
30 |
24 |
25 |
14 |
Şef de atelier |
15 |
0 |
5 |
7 |
3 |
Strungar |
63 |
13 |
28 |
9 |
13 |
Industria lemnului |
Total |
Ianuarie – Martie 2011 |
Aprilie – Septembrie 2011 |
Octombrie 2011 – Martie 2012 |
Aprilie – Septembrie 2012 |
Personal calificat – prelucrarea lemnului |
106 |
5 |
33 |
28 |
40 |
Dulgher |
239 |
25 |
88 |
60 |
66 |
Dulgher de restaurare |
28 |
4 |
13 |
3 |
8 |
Şef de echipă – prelucrarea lemnului |
10 |
2 |
3 |
5 |
0 |
Tâmplar |
424 |
39 |
100 |
83 |
202 |
2. Caracterul sezonal al posturilor vacante
Am defalcat posturile vacante în funcţie de două sezoane, lunile mai friguroase (octombrie – martie), respectiv lunile mai calde (aprilie – septembrie).
Perioade analizate:
Perioada I: Ianuarie – Martie 2011 (pentru perioada Octombrie – Decembrie 2010 nu există date)
Perioada II: Aprilie – Septembrie 2011
Perioada III: Octombrie 2011 – Martie 2012
Perioada IV: Aprilie – Septembrie 2012
În concluzie, din punctul de vedere al analizei comparând perioadele amintite, diferența este nesemnificativă. Diferitele ramuri – cum ar fi de exemplu industria de construcţii sau agricultura, în care prestarea muncii depinde de condiţiile de meteo – nu prezintă diferenţe mari în funcţie de sezon. Un motiv o poate constitui munca la negru, respectiv cadrul legal pentru zilieri (în aceste situaţii nu am avut la dispoziţie date), însă în ambele cazuri se poate constata că pentru munca sezonală se angajează în mare parte personal necalificat.
Diferenţe mai accentuate putem identifica în cazul industriei de lemn şi industriei ospitaliere, în aceste situaţii numărul posturilor vacante în perioada de vară a fost unul mai mare. Nu au existat însă date în privinţa caracterului sezonal al acestor posturi.
Concluzii
- În perioada Ianuarie – Septembrie 2012, faţă de perioada similară pe anul 2011, numărul posturilor vacante declarate oficial a crescut cu 8,25%. Această pondere reprezintă un număr de 4288 locuri de muncă (în 2011 3961 posturi).
- Ipoteza noastră cu privire la faptul că defalcarea posturilor vacante urmăreşte structura ocupării forţei de muncă s-a dovedit a fi adevărată doar în parte. Putem constata că deşi mai puţin de 5% din angajaţii din judeţi lucrează în domeniul construcţiilor, posturile vacante în această ramură constituie aproape 15% din oferta totală pe judeţ. Această disproporţie este şi mai semnificativă în cazul agriculturii şi silviculturii.
- Paralel cu creşterea numărului posturilor vacante publicate, se prezintă semnele unei transformări structurale, deşi pentru a dovedi tendinţele în acest sens, ar fi necesară analiza unei perioade mai îndelungate.
- Am constatat creştere de exemplu în industria de textile şi confecţii (o creştere de 158%), industria lemnului (52,8%), industria ospitalieră (35,5%) şi construcţii (29,7%), şi există o scădere în cazul muncitorilor industriali (cu 34,23%), în comerţ (-17,24%), în cazul posturilor care presupun studii superioare (-11,7%) şi industria alimentară (10 persoane).
- A scăzut semnificativ şi numărul posturilor vacante în domeniul agriculturii şi silviculturii (52,64%), care se poate justifica prin rezultatele slabe din agricultură pe acest an, respectiv prin intrarea în vigoare în luna mai 2011 a legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.
- Se poate constata că pe lângă educaţia primară este necesară şi o calificare superioară. Există cerere însemnată pentru specialişti cu studii tehnice şi economice, totodată în unele ramuri creşte cererea pentru specializări specifice.
- Datele arată că există o cerere serioasă pentru specialişti în sectorul de producţie şi de servicii. Întrebarea care se pune este cum se poate adapta sistemul de formare profesională din judeţ la nevoile în schimbare existente pe piaţa forţei de muncă.
Figuri
Figura 1: Evoluţia numărului locurilor de muncă ( Ianuarie – Septembrie 2011 – Ianuarie – Septembrie 2012)
Figura 2: Evoluția numărului locurilor de muncă în anumite perioade
Figura 3: Evoluția numărului posturilor vacante în industria de construcții
Figura 4: Evoluția numărului posturilor vacante în agricultură și silvicultură
Figura 5: Evoluția numărului posturilor vacante în industria de textile și confecții
Figura 6: Evoluția numărului posturilor vacante în industria lemnului
Figura 7: Evoluția numărului posturilor vacante pentru muncitori calificați
Figura 8: Evoluția numărului posturilor vacante în turism
Figura 9: Evoluția numărului posturilor vacante în industria minieră
Figura 10: Evoluția numărului posturilor vacante în industria alimentară
Figura 11: Evoluția numărului posturilor vacante care presupun studii superioare