Gestionarea instituţională a relaţiilor interetnice este reglementată de cadrul legal existent. Legea privind statutul minorităţilor naţionale stipulează în mod explicit obligaţii, atitudini şi practici care trebuie respectate în acest sens. Însă legea nu epuizează paleta largă a măsurilor sau mecanismelor pro-active posibile. Alternativele locale pentru inițierea unor astfel de măsuri coerente și consistente cu spiritul legii pot fi concepute doar pornind de la cutuma juridică locală valabilă în practica administraţiei publice. Măsurile creative sunt eficiente doar în măsura în care programele şi proiectele generate își au originea în acordul părţilor implicate şi interesate, indiferent dacă acordul se stabilește într-un sistem formal instituțional sau informal. Pentru a se bucura de legitimitatea necesară, mecanismul de bună colaborare implementat la nivelul autorităţilor locale de administraţie publică trebuie să fie bazat pe consens. Acesta din urmă este produsul final al activităţii sau negocierii politice, în sensul larg al cuvântului. Actorii politici competenţi şi interesaţi la nivel local, cu implicarea unor personalități publice care se bucură de legitimitate sunt cei în măsură să producă consens. Stabilirea consensului poate da rezultate deci în interiorul clasei politice, dar prin implicarea sferei civile. Acest lucru înseamnă şi faptul că stabilirea unui consens precum şi a formulelor de diviziune a puterii nu constituie sarcina cercetătorilor/experţilor în domeniul minorităţilor etnice. De aceea, pachetul de propuneri pregătit nici nu doreşte să reflecteze asupra proceselor de negociere. Mai degrabă poate fi considerat un inventar al obiectivelor şi al instrumentelor posibile fundamentate profesional, constituind astfel un punct de plecare pentru o negociere politică reală. În cele ce urmează vom propune câteva repere conceptuale şi soluţii posibile, și vom specifica sarcinile necesare pentru inițierea unui dialog în vederea atingerii consensului.

Conviețuirea româno-maghiară în județul Harghita – evaluarea cercetării

Scrisorile trimise și primite în vederea realizării Codului de bună conviețuire interetnică: