Prognoze, trenduri, realităţi

Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în conformitate cu Raportul Comisiei Naţionale de Prognoză, 2008-2015

Efectele macroeconomice pe termen scurt ale mandatului de câteva luni al noului Guvern şi lupta cu preşedintele statului sunt nefavorabile. Scăderea încrederii în rândul investitorilor, creşterea deficitului bugetar sau nivelul istoric minim al monedei naţionale sunt fenomene care pot fi legate de instabilitatea politică din ţară. În opinia analiştilor, alegerile din toamnă vor consolida situaţia existentă în România, însă până atunci, pe termen scurt indicatorii economici pot prezenta înrăutăţiri.

Se ştie că în funcţionarea economiei aşteptările au o importanţă deosebită şi prognozele favorabile sau nefavorabile pot influenţa procesele economice. Acest principiu al ştiinţelor economice este în mod probabil cunoscut de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi de Guvernul României (de menţionat că CNP nu este un organism independent, este subordonat Ministerului Finanţelor). Raportul pe termen scurt, poate în mod nejustificat de optimist, publicat de CNP în iunie preconizează o creştere de 1,7% pentru anul în curs, 3,1% pentru anul viitor şi 4% pentru 2015.

În legea bugetului de stat Guvernul a calculat cu o creştere de 1,8 – 2,3% pentru acest an, aceste valori fiind modificate în urma negocierilor cu FMI la 1,5%. În lumina datelor economice pe luna august, prognoza a fost scăzut cu încă 0,3 ajungând la 1,2%. În Raportul CNP din iunie, prelucrat de noi, putem găsi încă valoarea de 1,7%.

De menţionat că prognoze legate de situaţia economică a ţării au fost realizate nu numai de Guvern, ci şi de alte instituţii internaţionale. Aceste situaţii prezintă o mare diferenţă în funcţie de cine şi când a realizat prognoza.

Mai nou, FMI consideră ca fiind acceptabilă o creştere în jur de 1% pentru anul în curs, respectiv 2,5% pentru anul viitor.

În luna mai, BERD a crescut prognoza pe acest an de la 0,8% la 1,2%, însă ulterior ca urmare a condiţiilor economice externe (întârziere în dinamica regiunii, exportul greoi etc.) şi a crizei politice interne a revenit la valoarea de 0,8. La mijlocul anului, Banca Mondială a corectat de asemenea prognoza (de la 1,5% la 1,2%), iar proiecţia de 2% a UE a fost modificat ulterior la 1,6%, apoi la 1,4%. În cazul acestuia din urmă ar fi de aşteptat o nouă descreştere, totodată fiecare autoritate a scăzut valoarea prognozelor pentru anul viitor.

Perspective naţionale

În baza unui raport din mai al CNP, dezvoltarea economică a ţării are loc pe lângă o inflaţie moderată (2,5% la preţurile de consum şi deflatorul PIB pentru 2015). Efectele inflaţiei cauzate de scăderea valorii monedei naţionale în urma crizei economice legate de demiterea preşedintelui, nu au putut fi prevăzute de realizatorii prognozei.

În privinţa valorii reale a salariilor, raportul din mai prezintă un scenariu favorabil, preconizând o creştere de 3,3% a veniturilor pe acest an, cuprinzând de asemenea o situaţie favorabilă şi pentru restul indicatorilor economici.

Trebuie să menţionăm că dezvoltare economică a ţării nu depinde doar de propriile capacităţi, performanţa economiei române depinzând şi de performanţa statelor membre ale UE, în cazul cărora este preconizat o creştere de 0% (în zona euro de -0,3%). Astfel în privinţa exportului nu se justifică o atitudine optimistă bazată pe rezultatele anului trecut, în special dacă avem în vedere valoarea recoltei din agricultură pe acest an.

Guvernul, împreună cu alte instituţii internaţionale consideră consumul, şi cererea internă în creştere ca fiind motoarele dezvoltării. Pentru creşterea cererii interne însă, este necesară creşterea salariilor, vitalizarea investiţiilor guvernamentale şi private, respectiv asigurarea creditelor competitive destinate populaţiei şi întreprinderilor. În privinţa măsurilor luate de guvern, de exemplu, creşterea venitului minim pe economie şi creşterea salariului funcţionarilor publici arată că statul sprijină acest lucru în funcţie de posibilităţi. De subliniat că în funcţie de posibilităţi, deoarece se ştie că în baza pactului cu UE, bugetul de stat trebuie gestionat cu responsabilitate. Această gestiune responsabilă înseamnă în cazul României că poate genera pe acest an un deficit bugetar de cel mult 2,2%, respectiv 2,8%. Obiectivele implementate pentru finanţarea deficitului bugetar (şi finanţarea datoriei de stat, care a crescut de patru ori faţă de valoare din 2008, ajungând la aproape 40% din PIB) limitează astfel şi investiţiile publice şi astfel pot avea ca efect scăderea ritmului de dezvoltare. Este necesar să menţionăm că efectele de revigorare ale economiei în urma creşterii consumului apar doar dacă consumăm în general produse şi servicii produse în ţară. Statisticile recente prezintă o tendinţă opusă, atrag atenţia asupra unui ritm mai accentuat al importului, care defavorizează dezvoltarea economică.

Situaţia este agravată şi de faptul că creditele menţionate mai sus întârzie să apară. Procesul de creditare care ar putea favoriza dezvoltarea nu a luat avânt în ţară, instituţiile bancare au o strategie precaută, şi  nu se poate face o estimare reală asupra modificării acestei situaţii.

Perspective regionale

În baza raportului amintit mai sus, în cele ce urmează vom analiza performanţa probabilă a judeţului, a judeţelor din Secuime şi a Regiunii Centru.  Făcând abstracţie de la efectele de distorsionare ale capitalei, prognozele regionale pe anul 2015 prezintă pentru Regiunea Centru o performanţă economică peste medie.

Figura 1: Rata de creştere a PIB-ului în regiunile din România, 2012-2015

1

Performanţa regională se reflectă şi în ritmul de creştere al valorii adăugate a diferitelor ramuri ale economiei. În cazul industriei, se preconizează pentru acest an o creştere de 4% a valorii adăugate brute, ceea este dublu faţă de dinamica naţională (incluzând şi Bucureşti). Conform calculelor CNP, acest procent va ajunge până în anul 2015 la 4,3%. Se prevede o dezvoltare peste medie şi pentru agricultura şi industria construcţiilor regională, iar în privinţa sectorului terţiar, în baza prognozelor, regiunea va ajunge în cel mult doi ani la nivelul dinamicii naţionale calculată cu capitală. În privinţa venitul mediu net însă, regiunea este situat doar la mijloc, iar în ceea ce priveşte dinamica salariilor este pe ultimele locuri.

În privinţa ritmului de dezvoltare al economiei, figura de mai sus prezintă un fel de apropiere între regiuni, ceea ce nu înseamnă însă că regiunile se apropie şi în privinţa dezvoltării reale (PIB/locuitor), mai mult se atrage atenţia asupra creşterii disparităţilor teritoriale. Motivul pentru acest fenomen este că regiunile au pornit de la nivele de dezvoltare diferite, şi o dinamică similară cauzează disparităţi mai accentuate. Această tendinţă poate fi observată şi în cazul figurii de mai jos.

Figura 2: PIB/locuitor în regiunile României în perioada 2012-2015

2

Faţă de regiunea referinţă, Regiunea Vest, diferenţa de dezvoltare faţă de regiunea cea mai slab dezvoltată a crescut de la 32,3% (2001) la 47,2%. Pentru noi este interesant şi faptul că disparitatea a crescut şi în raportul Regiunii Vest cu Regiunea Centru, în cazul cărora de la diferenţa de 1% din 2001, prognozele prevăd pentru 2015 o diferenţă de 13,8%.  Faţă de anul 2001, nivelul de dezvoltare al Regiunii Vest faţă de celelalte regiuni a crescut cu 28% şi diferenţa venitului mediu net a crescut cu 26,5%.

Astfel din punct de vedere regional se poate preconiza pe termen scurt o creştere a disparităţilor, iar pentru stoparea acestui fenomen este necesară o nouă politică de dezvoltare teritorială.

Cum stau lucrurile în regiune?

Datele prezintă că creşterea economică a regiunii va fi peste media naţională, ajungând în 2012 la 2,2%. Judeţele Braşov şi Mureş au rezultate peste media regională, iar în judeţul Harghita creşterea economică va fi egală cu media naţională. În cazul judeţelor din Secuime, judeţul Harghita rămâne în urmă faţă de rata medie de creştere de la nivel regional, creşterea disparităţii ameninţând şi mai accentuat judeţul Covasna.

Figura 3: Rata de creştere la nivel naţional, a Regiunii Centru şi a judeţelor din Secuime în perioada 2012-2015

3

Analizând structura PIB regional, nu putem observa modificări semnificative pe termen scurt. Ponderea de 20% a judeţului Mureş, 9,7% a judeţului Harghita şi 6,3% a judeţului Covasna rămâne neschimbată (în anul 2000, aceste valori erau de 12,2% şi 8,7%).

Figura 4: Structura PIB regional în 2015

4

Conform celor prezentate în raport, disparităţile teritoriale se vor accentua în perioada 2007 şi 2015 şi la nivel regional. Astfel de exemplu în privinţa PIB/locuitor, deviaţia judeţelor va creşte de la 1036 euro/persoană la 1747 euro/persoană, ceea ce reflectă creşterea disparităţilor dintre judeţe. În mod paralel creşte şi diferenţa în productivitatea muncii. În 2015 vom putea grupa judeţele regiunii în trei. În mod probabil vor fi peste media regională judeţul Braşov, şi în mod interesant judeţul Alba, va avea o valoarea similară mediei regionale judeţul Mureş şi Sibiu (deşi în cazul acestora se poate observa o desprindere lentă) şi în a treia grupă vor fi judeţele Harghita şi Covasna. De exemplu în Braşov se va putea calcula cu 175.000 lei/angajat, această valoare în judeţul Covasna, în ciuda ratei ridicate al şomajului,  va fi în jur de numai 132.000 lei.

În cazul şomajului, datele judeţelor din Secuime prezintă diferenţe mari, deşi trendurile au prevăzut de fiecare dată o scădere. Rata şomajului are o valoare extrem de mare în judeţul Covasna, depăşind media naţională şi cea regională. Datele judeţului Harghita sunt similare mediei regionale, iar datele din judeţul Mureş sunt puţine mai favorabile.

Figura 5: Rata şomajului în perioada 2012-2015

5

La sfârşit este necesar să menţionăm şi evoluţia salariului mediu net, care nu reflectă de fiecare dată nivelul de dezvoltare al unui judeţ, astfel aceste valori trebuie analizate cu rezervă. De exemplu pentru judeţul Covasna cu un indicator de dezvoltare de o valoare mai mică, cu productivitatea forţei de muncă mai scăzută şi o rată a şomajului mai mare se preconizează venituri medii mai ridicate (1361 lei) faţă de judeţul Harghita (1269 lei).

 

Figura 6: Venitul mediu net pe lună în perioada 2008-2015

6

Concluzii:

  • Potrivirea obiectivelor de dezvoltare cu obiectivele de deficit va fi o sarcină ce presupune un efort considerabil din partea Guvernului. Situaţia politică stabilă, politica economică şi cadrul legal calculabil, redobândirea încrederii în rândul investitorilor sunt elemente cheie în acest sens. Alegerile parlamentare din toamnă vor trebui organizate în această ordine de idei.
  • Prognozele prezintă că în următorii 3-4 ani, Regiunea Centru va avea un nivel dezvoltare peste media naţională. Performanţa relativ bună a regiunii este dată de rezultatele peste medie obţinute în domeniul industriei, construcţiilor şi agriculturii. Aceste ramuri însă nu se concentrează pe spaţiul economic din Secuime, motorul dezvoltării fiind în primul rând axa Braşov-Sibiu-Mureş. 
  • Pentru a rămâne în competiţie, în vederea stopării creşterii disparităţilor este nevoie de reindustrializarea Secuimii. Este necesară stimularea stabilirii întreprinderilor industriale cu o producţie cu valoare adăugată mare şi crearea unui mediu de afaceri local care înlesneşte dezvoltarea întreprinderilor locale. Noile politici ale UE pun un accent deosebit pe aceste aspecte.
  • Trăgând învăţămintele crizei economice este necesar să se găsească modele de dezvoltare economică bazate pe mai multe ramuri ale industriei. În Secuime, lipsurile cauzate de funcţionarea pieţei pot fi contrabalansate de comenzile autorităţilor publice locale şi judeţene, acestea pot vitaliza pieţe locale prin procedurile de achiziţie publică, şi pot sprijini convergenţa.
  • În privinţa nivelului real de dezvoltare, disparităţile regionale cresc în continuare. Se accentuează dominanţa anumitor zone metropolitane cu avantaje geografice, economice şi de infrastructură rutieră, contrabalansând efectele de polarizare ale capitalei, însă crescând diferenţele existente între mediul urban şi cel rural. Această situaţie stabileşte noi provocări în sarcina specialiştilor de dezvoltare teritorială din România.
  • Disparităţile teritoriale cresc nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel regional. Avantajul judeţului Braşov creşte faţă de celelalte judeţe din regiune, iar cel mai afectat judeţ din această privinţă este judeţul Covasna.
  • Din punctul de vedere al politicii de finanţare, structura regională actuală poate fi nefavorabilă judeţelor din Secuime, deoarece indicatorii de dezvoltare regionali maschează problemele economice ale acestor judeţe şi oferă posibilităţi de finanţare sub nivelul necesar.
  • În baza prognozelor legate de evoluţia venitului mediu şi şomajului, nu putem trage concluzii în ceea ce priveşte nivelul de trai al populaţiei din mai multe considerente (ex. veniturile necuprinse în statistici). Rata şomajului ar putea fi îmbunătăţită în judeţul Harghita prin programe judeţene, burse de locuri de muncă şi organizarea de cursuri de formare profesională.  
  • Prognoza este una nejustificat de optimistă. Este parte a noii strategii de comunicare a Guvernului. Nu trebuie să uităm că corecţiile ulterioare ale Guvernului în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a ţării, suprascriu valorile regionale şi judeţene.   

Rapoarte prelucrate:

Comisia Națională de Prognoză: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2015

http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_regiuni_2012-2015.pdf

Comisia Națională de Prognoză: PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2012 – 2015

http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_de_primavara_2012.pdf